vineri, 30 iulie 2010

Viata nu poate fi doar un vis..





In varful picioarelor am intrat ...
stiu ca acest blog are acces liber ...
dar eu simt ca nu mai am acces la propriul meu blog...
in lumea mea , aceasta lume ciudata , greu de inteles...
unde totul este permis , unde dragostea domneste ,
unde emotiile sunt citite printre randuri ,
unde descoperi cine sunt cu adevarat ,
unde temerile mele ar trebui sa dispara ...
Cine stie , poate ar trebui sa scriu altceva...
despre munca mea ...dar si de acolo mi-as dori sa evadez...
Putin din acest drum l-am parcurs ,
adunand pietricele intalnite in cale ...
dar este greu pentru mine sa mai cred ...
poate sunt eu cea care nu ma multumesc niciodata ...

Atunci cand simt emotiile ,
imi este teama sa nu fie doar iluzii creeate in mintea mea ,
care vrea sa evadeze...
care nu doreste sa puna in balanta ce este bine si ce este rau ...
vrea doar sa simta sensibilitatea, bucuria si emotiile ...
atunci reapare teama ca tot ceea ce e frumos va disparea,
asa cum s-a intamplat de fiecare data ...

Am daruit totul... dar a fost inutil... totul a fost cuprins de un vant puternic,
iar eu am ramas doar cu visele in palme , privindu-le fara sa mai pot face altceva...
In aceste ultime zile , am inteles multe lucruri... ca viata trebuie traita ... la maxim...
acum am inteles , reflectand asupra tot ceea ce mi se intampla ...din pacate sunt atatea ...
Sunt persoane care se considera perfecte... sau care cauta perfectiunea ...
dar eu cred ca perfectiunea nu exista ...
Sunt persoane care arata cu degetul...
usor de facut acest lucru , mai greu este insa, sa se uite in propriul lor suflet ...
si chiar daca o fac, unii din ei, vad in ei insisi doar ceea ce le place ...
aceste lucruri ma intristeaza cel mai mult.
Pierzand ...atat de mult... am inteles mai bine si ceea ce inseamna sa fii singura...
dar e mai bine asa, pentru ca nu mi-a placut niciodata sa fac ceva din obligatie...
A impune sau a ti se impune ceva...ar insemna agresiune fata de tine insuti ...
pentru ce as face-o ?!? pentru ceilalti...si ei...ce mi-ar oferi in schimb !?!
Am facut intotdeauna contrariul a ceea ce mi s-a impus ...
probabil pentru ca incerc sa gandesc si sa fac ceea ce simt ...
nu vreau sa traiesc doar pentru a fi placuta celorlalti ...
Sunt o fire simpla ,
careia ii place sa fie inconjurata doar de persoane care sa ma accepte asa cum sunt ,
cu micile calitati si miile de defecte ...
Sunt constienta ca in mare parte am vina pentru viata ce o traiesc ...
intotdeauna am inchis in mine adevarul, dorintele, pasiunile si visele mele ...
am trait cu temeri si sentimentul de vinovatie ...



Ma ridic acum, trebuie sa merg mai departe, viata nu poate fi doar un vis ,
iar aripile nu mi se rup doar dintr-un vis pierdut ...
Va fi cineva care va stii sa mangaie un fluture, sa ii vindece cu dragoste aripile...
Cine stie...poate vreau doar sa cred, pentru a supravietui ,
pentru a continua sa merg inainte ...
Chiar daca voi gresi, vreau sa traiesc , oricum ar fi... bine sau rau ...
sunt o fire incapatanata si nu imi iau acest drept ...de a trai ...
nu stiu insa cand voi incepe sa traiesc ... acum, sunt prea obosita ...
nu reusesc nici sa mai scriu...



luni, 26 iulie 2010

@ Emotii, pasiune si iubire @





Emotii, pasiune si iubire e tot ce simt
si ceea ce mi-as fi dorit sa simti si tu ...
Atunci cand tac...ti-as vorbi cel mai mult ...
Te-as certa, te-as imbratisa, ti-as saruta fiecare lacrima pierduta,
dar n-ai stii sa asculti, sa simti la fel cum simt si eu ...
Si atunci ma intreb... ce rost mai am, de ce mai sper? de ce iubesc ?



Fara sa iti cunosc chipul, ochii
te cautam intre oamenii indiferenti la durerea mea ...
Acum, dupa ce te-am cunoscut, nu stiu unde esti ...
Te simt ca o usoara atingere, dar nu e mana ta...
unde esti ?



Am cerut cerului sa imi dea iubire , sa imi dea bucurie , pace in suflet...
El mi-a raspuns ...ca ceea ce este inauntrul meu ,
este doar un gand , ce dintotdeauan l-am iubit ...

Nu vreau sa-mi fii doar gand ... si nici trecut ...



Te voi astepta sa mergi din nou pe plaja sufletului meu,
stergand fiecare urma a tristetii mele...


vineri, 23 iulie 2010

Cu. fiecare zi ...







Impreuna , in paradisul nostru ...

si intre noi putin din perfectiunea unui vis,
a unei dorinte, a unei iubiri,
in care tu iti continui jocul cu degetele , cu buzele,
in timp ce ma privesti si imi vorbesti,
simtindu-se parfumul vietii, al iubirii, al pasiunii in jurul nostru ...

Noi, impreuna , atat de aproape in acest paradis atat de minunat...
pierzandu-ma in bratele tale, in ochii tai,
in timp ce imi spui cuvinte , ce sufletul imi mangaie ...
Iar eu, cu fiecare cuvant ce il rostesti, cu fiecare clipire,
cu fiecare secunda ce trece ,
Te iubesc tot mai mult ...

Restul nu conteaza, daca sunt langa tine si nu vreau sa te pierd,

pentru ca nu ar mai avea nici un sens viata mea ...
Da-mi iubirea ta si nu ma intreba nimic ,
Spune-mi ca ai nevoie de mine si ca -mi vei fi mereu alaturi...
Doar cu tine pot zbura spre inalt dansand cu stelele...
Doar ochii tai, mai luminosi decat Soarele pot darui sufletului meu
acel ocean al iubirii si pasiunii...

Sa nu uiti ca, o lumina va straluci pentru tine mereu ...




miercuri, 21 iulie 2010

Iubire fara sfârsit





Am inceput sa iubesc cu adevarat,
abia atunci cand mi-am dat seama
ca suferinta si durerea emotionala,
sunt doar un avertisment ce imi spunea
sa nu traiesc impotriva adevarului din mine.
Am inceput sa iubesc cu adevarat,
abia atunci cand am realizat
cat de jenant este sa ii impun cuiva dorintele mele,
nestiind ca nu era momentul, sau nu era pregatit,
chiar daca acea persoana eram eu.
Am inceput sa iubesc cu adevarat,
abia atunci cand am incetat sa-mi mai doresc o alta viata
si mi-am dat seama ca tot ceea ce mi se intampla
face parte din maturitatea mea.
Am inceput sa iubesc cu adevarat,
abia atunci cand am inceput sa cred ca, mereu,
in orice situatie sunt la locul potrivit
in momentul potrivit si ca tot
ceea ce se intampla va fi de bun augur.
De cand am inceput sa iubesc cu adevarat,
timpul meu liber este ocupat cu lucruri marete,
fac doar ceea ce imi da bucurie si ma distreaza,
ce imi plac si ma fac sa rad,
in felul si in ritmul meu,
am inceput sa fiu sincera cu mine insami.
De cand am inceput sa iubesc cu adevarat,
m-am eliberat de tot ceea ce nu era bun
si de tot ceea ce ma tragea in jos,
departe de mine insami ...
La inceput am crezut ca insemna EGOISM
dar acum stiu ca insemna IUBIRE

Frica mea nu este ca voi muri ...
ci sa traiesc fara bucuria iubirii adevarate ,
visata mereu dar fara sa o traiesc,
innecata in vise ... si pierduta în realitate ..
Frica mea nu este ca plec spre o lume necunoscuta si straina ...
ci mai degraba este frica de a fi nevoita sa fug de ceea ce nu vad ...
frica de ceea ce as putea face gresit ...
Frica mea este ... de a pleca din lume
fara sa pot povesti unei fiice ceea ce am primit si ceea ce am dat ...
sa-i spun fara rusine pana la sfârsitul vietii
ca doar IUBIREA conteaza ...