luni, 20 decembrie 2010

Copil tacut ...

Copil tacut, cu disperare strigi
in sufletu-mi fragil si mutilat de prea multa durere ...
Copil cu suflet obosit,
asculti tacut note-n adagio si lacrima-cristal de sare,
pe suflet cicatrici presara...
Copil umil, atat de mic , ascuns in fiinta mea matura,
Esti obosit.... dar, lupta ta continua ...
Privesti in jos... cauti puterea ce n-o mai ai...
Privesti spre orizont , sperand ca maine
vei avea aripi sa zbori, privind spre viitor !


Copil ce-ai desenat
SUFERINTA
in
NEGRU- INTUNERIC
o data cu durerea...

BUCURIA
sa o desenezi in
GALBEN-SOARE,
ce lumineaza si incalzeste...

Deseneaza
VISELE

cu
VERDE-SPERANTA
,
speranta de a se realiza .

SUFLETUL
deseneaza-l cu
ALBASTRU-CERUL,

Asemeni Cerului si Sufletul este infinit .
Da-mi puterea de a pastra al tau
Zambet
, de copil ...

sâmbătă, 18 decembrie 2010

Dar din dar ...



Pentru ca acest Craciun sa ne ajute sa intelegem adevaratul sens al vietii , sa intelegem ca unii oameni sunt mai buni decat noi , sau mai rai decat noi ... trebuie sa invatam sa ne iubim , sa ne iubim unii pe altii si sa iubim viata ...sa putem da valoare cuvintelor nerostite sau cuvintelor de multe ori gresit intelese...sa ne amintim de momentele fericite traite in acest an si chiar daca nu au fost multe, sa ne amintim ca Nasterea Domnului este una din cele mai frumoase trairi din viata noastra .

Fie ca de Craciun sa dispara rautatea, si sa aduca iubirea ce fiecare din noi o avem in suflet , este Darul oferit de Domnul fiecaruia din noi dinainte de a ne naste ...
Fie ca de Craciun sa dispara durerea, saracia, boala ...
Fie ca in acest Craciun sa uitam nemultumirile ce le avem si sa iertam pe toti ...sa ne aduca speranta, bucuria, iubirea si curajul de a spune "EU POT "
Va urez tuturor un Craciun pasnic si fericit, ( aaa ...si putin mai multa agitatie, in sensul bun al cuvantului, nu strica, pentru a reusi sa fim mai buni ) Trebuie sa credem in puterea Sufletului pentru a fi fericiti.

Craciun fericit tuturor, oriunde v-ati afla !


Puzzle...

Incerc sa asez toate piesele unui puzzle ce mi se par a fi fara sens , incerc sa dau valoare fiecarei piese... Poate nu au nici un sens ... dar daca ma gandesc, ceea ce incerc sa asez este linistea mea interioara ... Da, ma gandesc chiar ca nu merit aceasta liniste , dupa toate cate am trait, dupa toate cate am facut... acum am totul si totusi un gol imens care ma apasa, acea piesa lipsa care face ca totul in jur sa fie in intuneric ... Acea piesa pe care nu o pot gasi ... E ca atunci cand intr-un sfarsit ajungi la realizarea unui vis dar iti dai seama ca ceva nu este bine , ca lipseste ceva ... acel "ceva" esti TU.

Vreau sa impartasesc cu tine
visele, sperantele , perspectivele ...
RECUNOSTINTA ...
bucuria si durerea,
adevarul si minciuna ...
Vreau sa impartasesc cu tine
IUBIREA ...
libertatea si dorinta de a trai ,
FERICIREA ...
Sa simt prospetimea zilelor ce vor veni,
sa traiesc fiecare clipa alaturi de tine ... !

miercuri, 15 decembrie 2010

Tu ... in sufletul meu !



Tu...Trup si Suflet ma acoperi
in tacerea unei noi zile,
in cautarea unor raspunsuri
pentru a incerca sa pictezi
sentimentele mele...

Tu ... Emotie puternica
ce da voce miilor de culori din mine ...
Tu ...Vant rece ce-mi mangai fata,
imi soptesti cuvinte dulci si intense,
in ganduri ce prind forme.
Tu ... Soare ce brusc apare,
Tu ... Lumina,
Tu ... Energia ce ma capturat prin surprindere,
Tu ... Forta care actioneaza asupra gandurilor mele
Tu ... care vii din locuri misterioase...
Intrii in posesia mintii mele.

Tu... un Vis ce straluceste in ochii mei
in fiecare noapte ,
un Val al simturilor ce aluneca pe piele si in suflet
in timp ce trupurile noastre inbina apa si focul
dand straluciri de dragoste si pasiune ...

Sa te iubesc este usor, este vesel...
Sa te iubesc este un mister in infinit...
Ma faci sa nu simt trecerea timpului
orele ascunzandule in spiritul unui zbor,
minutele in cuvinte dulci si pretioase precum matasea,
secundele in simfonii de sidef a gandurilor mele ...

Tandretea si sensibilitate domina in jur
ca primele raze de soare
dand caldura pana la caderea lui
in timp ce culorile apusului
imbratiseaza sufletele noastre .
Mult-asteptata noapte soseste
acoperindu-ne cu stelele ce cad
din cer cu clar de luna ...
Ne predam eternitatii
din dorinta de a retrai in fiecare zi,
in fiecare noapte
unul in sufletul celuilalt !

2 Picaturi de suflet !

luni, 13 decembrie 2010

Pe drum ...




Ma intorc acasa , in valiza am amintiri din zile fara timp petrecute pe plaja insorita cu nisipurile miscatoare ce duc in eroare, mangaie sufletul si apoi pleaca lasand un gol adanc plin de dezamagiri, ce ard cu fiecare pas facut tot mai mult, cautand vantul de vest si de nord-est care poarta cu el miros de ploaie si amintiri imprastiate prin norii stravezii ...
Amintirile... ca o apa curgatoare rapida , aproape violenta, fluida si neobosita astfel incat poate coplesi cu impulsul sau deplin momentele din viata petrecute, zilele fara sfarsit ...
As vrea sa innec momentele neconcludente... dar privesc pe cursul apei ascultand susurul-voci necunoascute si mersul lor in necunoscut .

Tot timpul am cautat un coltisor linistit umbros in care sa ma refugiez, departe de ceea ce arde, departe de tot ...
Mi se intampla ades sa ma visez in mijlocul unei paduri , privind verdele padurii si albastrul cerului cum se imbratiseaza, pasind incert, calcand in picioare frunzele, acele de pin cazute si radacinile puternice asemeni sentimentelor ce se agita in adanc formand dune acoperite de pamant proaspat , protejate de soare printr-o nisa de frunzis bogat.
In jurul meu o singuratate care a devastat, ca seva ce se strecoara in ganduri si in vene ...
Tacerea copacilor , coaja dura si marcata prin cercuri adanci, in care viermii sapa gauri mari o viata intreaga , cu miros de rasina raspandit in aer, ma infioara ...
Ma trezesc si ma-nspaimanta gandul de a mai patrunde in acea padure ... acei copaci, tacuti vor fi o viata-ntreaga :(


sâmbătă, 11 decembrie 2010

Numele inimii tale !

Sunt
CLIPE

ce valoreaza o viata intreaga ,

EMOTII
ce te fac sa intelegi cat ai asteptat acel moment,

CUVINTE
ce le simti in suflet, dinainte de a fi rostite

parcurgand intreg corpul
asemeni sangelui ce-ti trece prin vene ...
PERSOANE
capabile sa-ti schimbe cursul vietii

printr-o simpla pronuntare a numelui ...
SENTIMENTE
atat de puternice incat agita fiecare fibra a fiintei tale,

RESPIRATII
care pot coplesii si cea mai puternica fiinta ...

Este
IUBIREA

ce nu credeam ca mai exista ...

IUBIREA
ce are un nume,

Numele
INIMII TALE !


Numele Inimii Tale ce poarta
lumina cuvintelor-reflectii albastrui a lunii argintii...
Fluturi care zboara in imensitate in mii de culori,
luminati
prin picaturile de iubire-petale de catifea pe piele,
atingand in tacere sufletul meu ...
PS: Astazi este o zi ca oricare alta, dar minunata...
si simt mintea, inima, emotiile, sentimentele,
care au umplut inimile noastre pentru eternitate ...

un set de emotii, vesnic uniti, traind insolubila legatura...
Nu mai suntem doi, ci o esenta,
nu mai suntem minti sau inimi

ci numai suspin si suflare de viata.

Nu-ti voi putea fi suficient recunoscatoare

pentru puterea iubirii tale care ne-a unit.


miercuri, 8 decembrie 2010

Modificari

Daca tot nu vin fulgii de zapada in zona in care locuiesc ,
(de 4 ani nu am simtit
topinduse in palma mea nici un fulg...
uufffaaa si cat ador aceasta senzatie... )
am inventat eu zapada :)
in fotografie ... evident, este artificiala, "de vina" este programul in care am editat :P...




Inainte
...si...
dupa












M-am jucat si cu un "autoportret" ...ehe!!! se pare ca programul meu de editat fotografii face minuni .




















In viata insa nu putem face astfel de modificari, cu greu reusind sa modificam ceva . Ne trebuie o motivatie bine intemeiata si siguranta ca este alegerea corecta dar mai ales ca vine din suflet ...
Uneori, nu avem incotro, suntem nevoiti , desi nu ne-am dori, dar asa este viata, asemeni unui copac mare, frunzele sunt persoanele ce le intalnesti , uneori dureaza o stagiune , cateva luni, apoi gandul ca vantul le poarta departe , dar daca pentru tine au insemnat ceva iti vei aminti chiar si pentru cateva momente de frumoasele clipe traite ...
A-ti aduce aminte de o persoana nu este echivalentul timpului ce l-ai dedicat sau ti-a fost dedicat ci intensitatea ce da importanta raportului dintre persoane ...

Pasesc prin ganduri
dansand in noaptea ce canta melodios "Tacerea "
In mijlocul a mii de minuni ma las prada vantului navalnic
permitand parfumul de ganduri sa imbratiseze simturile mele .
Jocul de lumini imi invaluie fiinta
si nuante vii de culori imi mangaie ochii.
Dragostea ma face sa ma simt gratioasa
si fericirea imi lumineaza chipul
Gura mea se deschide pentru a zambi
este expresia inimii mele plina de dragoste pentru tine ...

Sunt aici, alaturi de tine si te privesc...
Sufletul meu este in sufletul tau si tu esti in mine ...
...nu-mi doresc sa pleci nicicand de aici ...


marți, 7 decembrie 2010

Ups... anii nu se spun !?!

M-am nascut de ziua mea :P, cum bine spune Pavel Stratan, intr-una din melodiile sale ...
Nu am ascuns varsta si nici nu am de gand...
In copilarie, imi placea sa spun ca am cu cativa ani mai mult decat varsta ce o dovedea certificatul de nastere , acum nu vreau sa am nici mai mult si nici mai putin sa spun ...
n- am ajuns decat la 31 de ani , inca cu zambetul de copil , asa cum am promis INGERULUI ce mi-a dat viata si stiu ca astazi la 22,20 imi va spune de acolo de sus: "La multi ani, fetita mea , zambetul sincer al vietii implinite sa te insoteasca mereu ! "

Prietenii ce au trecut de a doua tinerete spun ca este cea mai frumoasa perioada din viata, ca de acum inainte viata prinde contur si tind sa ii cred privind in urma si vazand ca nu am realizat prea multe din tot ceea ce mi-am propus , astfel ca, am tras linie si am facut bilantul: ( tot este ultima luna din an )
Am tras invataminte din tot ceea ce am trait dar si din experientele altor persoane , am ascultat sfaturile intelepte ale cunoscutilor, dar am grija ca tot ceea ce fac sa vina din suflet.
Am dezamagit din pacate persoanele dragi si pe aceasta cale imi cer iertare... am fost dezamagita , dar nu port ura, nu sunt o fire razbunatoare, nu port ranchiuna si in fiecare persoana vad calitatile , nu defectele...
"E atat de minunat sa stii ca undeva,
cineva te iubeste neconditionat,
te iubeste pentru tine,
pentru ceea ce esti, pur si simplu!"

Va multumesc si va iubesc !!!










7 decembrie

"NU SE PETREC MINUNI SI NU CAD STELE
CA-N NOPTILE COPILARIEI MELE...
Magda Isanos

Oare, are vreo influenta asupra noastra semnificatia crestina a zilei de nastere ?! Prvind in urma anilor as spune ca da, intr-o oarecare masura.

Sfanta Mucenita Filofteia a trait in sec. al XIII-lea, in sudul Dunarii, insa nu se stie cu exactitate daca provenea din neam de romani sau de bulgari. Numele sau in limba greaca inseamna "iubitoare de Dumnezeu". Pentru ca a dovedit mila fata de oamenii sarmani, a fost omorata de tatal sau, la varsta de numai 12 ani. Chiar daca moastele sale se afla la Curtea de Arges de la sfarsitul sec. al XIV-lea, abia in anul 1950, Sinodul BOR a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia.

Istoria arata ca moastele Sfintei Filofteia au fost duse initial la Tarnovo, unde au ramas pana in anul 1393. In acel an, Taratul bulgar a fost ocupat de turci, care au si ars orasul. Pentru a le feri de profanare, moastele au fost duse la Vidin, unde au stat putin timp, probabil pana in 1396. Dupa infrangerea armatelor crestine la Nikopole, crescand amenintarea turca, moastele au fost oferite domnitorului Tarii Romanesti, Mircea cel Batran (1386-1418). Acesta le-a asezat in vechea ctitorie domneasca, cu hramul "Sf. Nicolae", de la Curtea de Arges, pe atunci catedrala mitropolitana. In acest fel se explica si alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat dupa ziua hramului). Dupa construirea noii biserici de catre Neagoe Basarab, sfintita la 15 august 1517, moastele au fost asezate aici a doua zi, cand s-a facut si proclamarea canonizarii Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).

Moastele au ramas la Curtea de Arges pana in 1893, cand, datorita starii avansate de degradare a bisericii, au fost mutate in bisericile "Sf. Gheorghe" si "Adormirea Maicii Domnului" - Olari, din aceeasi localitate. In timpul primului razboi mondial, datorita mutarii frontului in apropierea acestei localitati, moastele au fost duse in paraclisul Manastirii Antim din Bucuresti. Dupa terminarea razboiului, au fost readuse la Curtea de Arges, iar din 1949 se afla in paraclisul acestei manastiri.

In traditia populara este Sfanta Filofteia este numita Poitra lui Nicolae.

Sfantul Ambrozie de Milan, Episcopul Mediolanului

Sfantul Ambrozie s-a nascut, la inceputul secolului al IV-lea, intr-o familie de nobili, tatal sau fiind deputatul imperial pentru Galia si Spania. Chiar daca pagan cu credinta, mama sa a fost crestina. Dupa moartea tatalui lui, imparatul l-a numit reprezentant al sau in provincia Liguria, in care cetatea de resedinta era Mediolanul (Milanul de astazi). Murind Episcopul Milanului, s-a starnit cearta apriga intre crestinii ortodocsi si cei eretici, arieni, cu privire la cine sa fie urmatorul episcop. Sfantul Ambrozie a intrat in biserica ca sa instaureze linistea. Atunci a strigat un prunc de la sanul maicii lui asa: "Ambrozie sa ne fie episcop!" Oamenii au vazut in strigatul limpede al copilului voia lui Dumnezeu, si l-au ridicat pe Ambrozie arhiereu al eparhiei lor. Astfel, Sfantul Ambrozie a primit Sfantul Botez, a trecut prin toate randuitele trepte preotesti si a fost sfintit episcop in durata unei singure saptamani. De pe scaunul arhieresc Sfantul Ambrozie a intarit credinta ortodoxa, a starpit neghina ereziei, a impodobit sfintele biserici, a propovaduit credinta la pagani, a scris minunate carti de adanca invatatura crestina si a fost icoana si pilda de vietuire adevarata dupa Dumnezeu, ca un adevarat pastor crestin. El a compus cunoscuta cantare "Pre Tine Dumnezeule Te laudam" intalnita in slujba Te-Deum-ului. Dumnezeu i-a daruit Sfantului Ambrozie har peste har, incat el a inviat si mortii, a scos afara diavolii din oameni, a vindecat bolnavii de bolile lor incurabile si a vestit mai inainte viitorul. Sfantul Ambrozie al Mediolanului s-a savarsit cu pace in dimineata Slavitului Praznic al Invierii Domnului din anul 397.
Tot astazi, facem pomenirea:

- Sfantului Neofit;

- Sfantului Dometie;

- Sfintilor Isidor, Achepsima si Leon;

- Cuviosului Amun cel din Nitria;

- Sfintilor mucenici Gain si Gaie;

- celor 300 de Sfinti Mucenici din Africa;

duminică, 5 decembrie 2010

Dorinta...!



Am lasat visele ...in mainile lunii...
Ea le va pastra ... intre raze de lumini ...
Prinde fulgii de zapada ,
Ce in acest moment te imbratiseaza ...
Si iti trimite culori de vise ...
Pentru noaptea ce urmeaza ...
Pentru a le trai...asa cum tu doresti ...
video
O umbra ...din dorinta de tine devin ...
si chiar daca încerc sa alerg, sa ma apropii ...
tu esti tot mai departe ...
Daca te-ai opri pentru o clipa ,
lânga tine este o umbra...sunt eu ...
Dorinta poate deveni realitate ???
Dorinta de iubire, nevoia de a visa,
frumusetea unui zâmbet..
Dorinta de a cânta, de a spune Te iubesc ,
Dorinta de a fii libera dar a ta ...
sa stiu ce am de facut, sa încep sa tip,
nevoia de a plânge , de a fi calma ,
de a ma simti femeie si copila...
Tristetea unui gest, respectul unei prviri
sa te iubesc fara sa înteleg, sa te iubesc fara limite.
Asa sunt eu , poate prea ciudata...
dar atât de îndragostita de tine ...

joi, 2 decembrie 2010

Echilibru'



Am cautat echilibru intre trecut si viitor,
intre gesturi, vise si emotii...
am cautat echilibrul intre inima si minte,
intre vise si sperante incercand sa traiesc !
Dintr-o data, dupa o lunga perioada de timp,
ceea ce mi-am dorit ,
am sperat a aparut cu un simplu si banal salut:

"Buna ziua, ce faci? "
Dintr-o data gandurile , grijile, tristetile au disparut
si fara nici o retinere am zambit
caci sufletul a simtit caldura salutului sincer
ce venea de la celalalt capat de univers.
Acea voce, cuvintele rostite imi alina orice durerea ,
imi mangaie sufletul, si il umple cu puterea si optimismul tau ...

Cu fiecare zi ce trece alaturi de tine,
descopar lucruri interesante in mine ...
ma vad mereu cu ochi noi si aprecierea mea incepe sa creasca ...
pastrand in acelasi timp umilinta
care pentru mine este una din comorile cele mai importante ...
descopar virtutiile si slabiciunile mele
ce ma ajuta sa ma inteleg intotdeauna mai bine
pentru a permite sa distrug acel zid din mine ...

asa am ajuns la un echilibru care este foarte important in viata noastra ...

Cand esti mic ai un echilibru natural,
atunci cand cresti acel echilibru din mai multe motive se rupe si astfel trebuie sa fii capabil sa te reechilibrezi si poti doar atunci cand deschizi ochii si te redescoperi asa cum esti, frica transformanduse in curaj... teama transformanduse in entuziasm si dorinta de a face ceva...
tristetea se transforam in bucurie, pesimismul se transforma in optimism,
Perspectiva asupra vietii se schimba continuu dar ne permite sa vedem lucrurile asa cum sunt ele in realitate...
adevarul doare doar atunci cand nu il acceptam, daca il intelegem putem construi viitorul nostru , proiectand speranta din trecut si prezent cu constiinta ca putem realiza ceva concret pentru viitor ...

miercuri, 1 decembrie 2010

O noua viata !

Unele persoane vin si pleaca din vietile noastre desi nu ne-am dori acest lucru,
unele persoane stiu ce vor sau alte persoane care se ratacesc in negura ...
dar fiecare este liber, fiecare isi alege drumul si insotitorii...
Asa e viata uneori... cu drumuri mai intortochiate ...
dar fiecare din noi intr-o zi va ajunge pe drumul ce ii este destinat...
nu ne putem impotrivi acestui drum, asa ne este scris ...
Nu ma pot opri insa din mers, (pentru a astepta ... ce...??? ma intreb si va intreb...)
nu imi permit nici macar un mic popas, oricat de greu imi va fii,
as ramane pe loc mai mult decat as avea nevoie
si as pierde timp pretios din viata mea...
iar acest timp nimeni nu mi-l poate da inapoi...
Viata merge inainte, cu bune, rele, esecuri si reusite...
Totul in jurul nostru este in continua miscare si transformare...


Renasc, renasc la o noua viata !!!
Asemeni soarelui,
ce rasare in fiecare dimineata...
Las durerea sa se odihneasca
pe patul sau de spini,
si ma trezesc pe acel covor
cu petale parfumate...
si toate acestea
imi spun doar atat...

aceasta este viata...

Atit spinii cat si petalele
m-au ajutat sa inteleg
ca fericirea este
in ceea ce respiri,
in ceea ce simti,
in ochii inocenti,
in zambet,
in inima...

Pentru ca...



Priveste-te în oglinda... recunoaste-ti curajul si visele
si nu le baricada în spatele slabiciunilor tale . Daca înveti sa te cunosti , înveti sa stii cine esti cu adevarat, devii liber si puternic...si nu vei mai fi o mascota în mâinile altora ...



Sa te descoperi
asa cum esti de fapt
este o aventura
care necesita curaj,

o provocare
ce nu se sfârseste niciodata.

Intr-un vis poti pierde

Intr-un vis se poate întâmpla orice,
pentru ca prin vis
ne eliberam mintea si trupul
de labirintul ce singuri l-am creeat.
Un vis, nimic mai mult ...
o emotie uneori prea scurta
dar vitala.

Privirea este locul
unde corpul si sufletul
se intalnesc.



Nu am ales eu sa te iubesc,
te-am regasit de fiecare data
oaspete neasteptat,
prezent în casa sufletului meu.
În camerele secrete ale viselor mele.
Te-am primit
oferindu-ti petale de trandafiri
la ficare pas facut in sufletul meu...
Nectar si miere ti-am oferit
pentru a-ti îmbata simturile
ce nu se linisteau nici atunci când dormeai.
Nu am ales eu sa te am aici...
sa îmi patrunzi în fiecare gand...
sa îmi luminezi zilele
cu lumina ta misterioasa,
sa imi pictezi
fiecare colt al sufletului meu...
Nu, nu am ales eu...
si nu voi alege niciodata sa pleci
departe de mine pentru totdeauna.
Vreau doar sa ma bucur de prezenta ta,
ignorând indoielile si incertitudinile...
Pentru ca
nu vreau sa fii"trecut"în sufletul meu.