marți, 1 martie 2011

Paginile unei carti



Poate ca nu ti-am spus ceea ce esti pentru mine .
Stii, pentru a-ti spune ceea ce esti pentru mine ,
este de ajuns sa deschid cartea din sufletul meu.
Acolo te gasesc scriind
cu sufletul in fiecare clipa, epitetele iubirii.
Tu nu esti un vis,
visele mele au fugit si s-au stins.

Nu esti poveste...
povestile dor cand visele nu se implinesc ...

Esti doar un om, un suflet
pe care eu il pot iubi cu toata fiinta mea.

De aceea, clipele fara tine dor.

O zi se naste, apune pentru noapte
si noaptea pentru zi.
Eu m-am nascut pentru a te iubi.
Nu vreau sa imi fii vis si nici poveste,

vreau sa iubesc firesc ,
sa te iubesc si doar prin ochii tai ,
pot arata iubirea ...
caci nu este nici un adevar pe care ochii sa il poata ascunde, iar mie, stii, imi place sa privesc mereu ochii, cuvintele de multe ori creaza confuzie, nu spun mereu adevarul. In viata facem si greseli... privind ochii , vedem culoarea lor, nu si ceea ce este dincolo de ei .. dar pentru a ajunge la acest adevar, probabil, nu este suficienta o viata , ar fi nevoie de cel putin doua ...

Prinsi in intunericul de singuratate
asteptam cu rabdare
ziua
cand soarele poate straluci
si peste vietile noastre,

dar in acelasi timp nu trebuie sa uitam

sa traim unul pentru celalalt ...

Nu te las singur in aceasta viata dura,
sunt pentru totdeauna alaturi de tine ...

un mic trandafir plasat intre paginile unei carti asa voi fi pentru tine:
un mic trandafir alb in cartea vietii tale

si atunci cand totul in jur este negru

vei rasfoi paginile vietii,

sa-mi simti parfumul atunci cand sunt departe,

pana cand vom scrie amandoi
aceeasi carte
, a sufletelor noastre ...
Trimiteți un comentariu